Pe data de 15 octombrie fortele armate irakiene au lansat o operatiune militara de proportii, cu scopul de a elibera orasul multi-etnic Kirkuk din mainile forteor kurde Peshmerga, reprezenante ale regiunii autonome kurde (KRG) din nordul Irak-ului. Profitand de superioritatea numerica, tehnica, si nu in ultimul rand aeriana de care dispuneau, soldatii din Armata Irakiana (Diviza a 9-a mecanizata, Fortele Speciale „Golden Division”), Politia Federala si Fortele de Mobilizare Populara (grupari paramilitare siite arabe sunnite arabe, turkmene, crestine arabe, crestine asiriene si yazidite) au inceput sa avanseze catre orasul Kirkuk, reusind sa il elibereze in totalitate impreuna cu aeroportul international Kirkuk, aerobaza K1, taberele militare K1 si Qarah Tapah , toate campurile petroliere situate la nord de oras si orasele Kifri, Daquq si Tuz-Khormato in mai putin de 24 de ore, omorand cateva zeci de luptatori kurzi din Peshmerga, PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), YPG, PJAK si voluntari locali, in acest proces, capturand de asemenea zeci de vehicule Humvee, tancuri si camioane abandonate de catre acestea inainte de a se retrage catre orasul Erbil. Presedintele regiunii autonome kurde, Masoud Barzani, este considerat pricipalul vinovat pentru infrangerea suferita la Kirkuk, deoarece acesta ar fi ordonat celor 9,000 de soldati Peshmerga insarcinati cu apararea orasului sa se retraga daca fortele armate irakiene insista, lucru care s-a si intamplat, luptatorii PKK, YPG, PJAK si civilii voluntari fiind nevoiti astfel sa reziste singuri in fata armatei irakiene care pe parcursul bataliei a folosit un numar mare de vehicule Humvee si tancuri americane Abrams. In timp ce o parte din civilii de etnie kurda au parasit orasul, cei ramasi, dintre care kurzi, asirieni, arabi si turkmeni au sarbatorit victoria pe strazi alaturi de soldatii irakieni, dezmitiand acuzatiile agentiei de presa kurde Rudaw care a sustinut fara sa prezinte nici o dovada ca in Kirkuk ar fi avut loc mai multe decapitari dupa eliberarea orasului de catre fortele armate irakiene, asa zisele victime fiind reprezentate de soldati Peshmerga care s-au predat acestora. Au aparut insa dovezi ca autoritatile kurde ar fi incurajat inrolarea minorilor si in general a civililor pentru apararea orasului si ca ar fi eliberat mai multi fosti luptatori ai Statului Islamic (ISIS) din inchisoarea orasului pentru a-i arunca in lupta impotriva soldatilor irakieni. Infrangerea de la Kirkuk este una dintre cele mai devastatoare suferite de catre fortele kurde Peshmerga de la caderea regimului nationalist arab (Ba’athist) al lui Saddam Hussein, aceasta afectand serios imaginea de luptatori invincibili pe care luptatorii kurzi, indiferent de factiune si-au construit-o de-a lungul anilor cu ajutorul anumitor trusturi de presa din lima. Reactiile externe nu au intarziat sa apara. Turcia si Iranul felicitand guvenrul de la Baghdad pentru victoria obtinuta impotriva separatistilor kurzi, in timp ce Statele Unite au declarat prin presedintele Donald Trump ca nu vor interveni in sustinerea nici uneia dintre taberele combatante. Principalul motiv pentru care fortele armate irakiene au lansat operatiunea pentru eliberarea orasului Kirkuk este referendumul pentru independenta regiunii autonome kurde desfasurat pe data de 25 septembrie anul acesta si soldat cu 2,861,471 de voturi in favoarea obtinerii independentei fata de Irak. Guvernul de la Bagdad care a eclarat referendumul ca fiind ilegal, se temea ca in urma unei posibile declarari de independenta , orasul Kirkuk ar fi putut fi inclus in componenta noului stat kurd care are sustinere externa doar din partea Israelului, acesta nefacand insa parte nici macar din regiunea autonoma kurda , ajungand sub administratia acesteia dupa ce a fost capturat de fortele kurde Peshmerga din mainile gurparii teroriste Statul Islamic (ISIS), care la randul ei il capturase din mainile fortelor armate irakiene. In urmatoarea perioada guvernul Irakian, care are sustinere totala din partea unor state ca Turcia si Iran va intensifica probabil operatiunile militarei mpotirva fortelor kurde Peshmerga cu scopul eliberarii tuturor zonelor disputate, fiind dificil de speculat in acest moment daca acestea vor riposta, situatia riscand sa escaladeze intr-un razboi total care ar putea duce la pierderea a zeci de vieti si chiar la disparitia regiunii autonome kurde care se vrea a fi un stat independent. Potrivit lui Vasilescu Valentin, analist militar, fost comandant adjunct al Aeroportului Otopeni, fortele kurde Peshmerga ar numara in prezent aproximativ 200.000 de soldați cu un nivel de pregătire precar, citeva sute de tancuri T-54, T-55/ 69, T-62, sapte tipuri diferite deTAB-uri, MLI si zece tipuri de artilerie tractata, prost intretinute. Armamentul este sau a fost produs in China, Germania, URSS, SUA, Anglia, Cehia și Romania. Armata irakiana numara 81.000 de militari, la care se mai adauga unitatile de politie federala și gruparile paramilitare ce alcatuiesc fortele de mobilizare populara , în total 180.000 de oameni, o parte din ei veterani ai luptelor împotriva Statului Islamic (ISIS) la care kurzii n-au participat. Irakul dispune de peste 500 tancuri T-72M, T-72S si M1A1 Abrams, 1.600 de TAB-uri, MLI, 160 de piese de artilerie autopropulsatăa și lansatoare de proiectile reactive. In timp ce Kurdistanul nu dispune de forte aeriene, Irakul are avioane de vanatoare/bombardament F-16, Su-25 L-159A si elicoptere de lupta Mi-28 si Mi-35, toate bine intretinute. Irakul dispune de superioritate calitativa si cantitativa în echipament militar greu si militari experimentati in lupta. Irakul are pentru moment sprijinul comunitatii internaționale, spre deosebire de Kurdistan ( sprijinit doar de Israel ). Daca acesta se schimba Irakul poate avea probleme în asigurarea lantul logistic de aprovizionare cu munitii si piese de schimb. Irakul are o baza de mobilizare a rezervistilor mult mai mare. Terenul muntos al Kurdistanului poate compensa o parte din superioritatea irakiana. Irakul este de asemenea obligat sa lupte simultan pe două fronturi la momentul actual: cu fortele kurde Peshmerga si cu Statul Islamic (ISIS).

 

#HartaHD:imgur.com/a/kNXTX

Fortele armate irakiene intrand in Kirkuk:

VideoLINK:http://sirianul-videos.com/kirkuk01.mp4?_=1

In urma bataliei:

VideoLINK:http://sirianul-videos.com/kirkuk02.mp4?_=1

Insemnele regiunii autonome kurde inlaturate de armata irakiana:karkuk95karkuk94karkuk93karkuk92karkuk56karkuk40karkuk35karkuk11karkuk

Armata irakiana intrand in Kirkuk:karkukprofilekarkuk91karkuk89karkuk85karkuk84karkuk81karkuk80karkuk72karkuk71karkuk65karkuk57karkuk58karkuk50karkuk51karkuk52karkuk49karkuk47karkuk45karkuk43karkuk42karkuk41karkuk37karkuk36karkuk32karkuk27karkuk24karkuk23karkuk25karkuk21karkuk22karkuk20karkuk19karkuk18karkuk17karkuk16karkuk13karkuk12karkuk6

Tehnica militara kurda abandonata si luptatori kurzi ucisi sau capturati:karkuk88karkuk87karkuk86karkuk83karkuk82karkuk79karkuk78karkuk74karkuk73karkuk70karkuk69karkuk68karkuk67karkuk66karkuk64karkuk63karkuk62karkuk61karkuk60karkuk59karkuk54karkuk53karkuk39karkuk30karkuk29karkuk28karkuk26karkuk9karkuk8karkuk10karkuk7karkuk2

Fortele kurde Peshmerga in retragere:karkuk33karkuk24karkuk15karkuk14

Fortele PKK in Kirkuk:karkuk77karkuk76karkuk63karkuk34karkuk31karkuk5karkuk4

Copii si femei inrolati de fortele kurde pentru apararea orasului Kirkuk:karkuk90karkuk55

Etnicii turkmeni (turci) din Kirkuk sarbatorind infrangerea fortelor kurde Peshmerga:karkuk96karkuk47karkuk48karkuk46karkuk38

Drapel al Statului Islamic (ISIS) care ar fi fost capturat de la teroristii eliberati de fortele kurde pentru a lupta cu armata irakiana:karkuk44